joi, 14 octombrie 2010

Rasarit...la apus

E rosu cerul la apus,
Tu esti aici..cu gandul dus
Spre un taram nedescompus,
Spre un cotlon, spre un urcus,
Spre tot ce-a fost si ce e dus...

Imi zice muza din arcus,
Doar o tacere si-un surplus,
La ce eu simt cand tu esti dus,
La ce tu-mi spui si mai presus
Imi zbieri iubire ...la apus...

Te-am intalnit la rasarit,
Pe undeva ai stat pitit
Intr-o padure, intr-un schit,
Doar in taceri, nedeslusit
Si in uitare poticnit...

Te-astept cu simtul amortit,
Sa-mi treaca timp la infinit,
Sa te mai vad, sa-mi fi iubit,
De dor umplut, de rau golit
Doar sa-mi rasari...la rasarit...



Parfumuri in cuvinte...
le aliniez doar stramb,
in foi si randuri strimte
din zilele demult....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu